Străvechiul loc de adunare al secuilor, unde în 1039 au stabilit legile secuieşti, în prezenţa prinţului László. În vecinătatea localităţii s-a situat satul Abránfalva distrus de invazia tătarilor. Ruinele cetăţii, datând, probabil, din epoca bronzului, se situează pe un pisc înalt aflat între pârâurile Bogát, Vár şi Kulcs. Cetatea, probabil, a aparţinut sistemului maghiar de apărare a hotarelor. Prima menţiune documentară cu numele Rakus datează din 1334. Secuii rebeli s-au adunat aici şi înaintea Masacrului de la Siculeni, în 1764. Numărul locuitorilor în 1910 era 1604. Până la semnarea Tratatului de pace de la Trianon comitatul Ciuc a aparţinut districtului Ciucul de Sus. În 1992 din cei 1164 de locuitor 1158 au fost de naţionalitate maghiară şi 6 de naţionalitate română.

Gârciu  (în maghiară Göröcsfalva, în trecut şi Satu Nou) este un sat în judeţul Harghita, Transilvania. Satul Gârciu aparţine administrativ de comuna Racu.

În 1964, localitatea a fost redenumită în Satu Nou. Pe atunci făcea parte din raionul Ciuc, regiunea Mureş-Autonomă Maghiară. În 1968, la reorganizarea administrativă a României, această regiune a fost desfiinţată, localitatea fiind arondată judeţului Harghita, găsindu-se astfel în aceeaşi unitate administrativă cu localitatea Satu Nou din comuna Ocland (care anterior se aflase în raionul Odorhei al aceleiaşi regiuni). Deşi localnicii, preponderent maghiari, au continuat să folosească vechea denumire maghiară de Göröcsfalva, denumirea oficială în română a produs dificultăţi la livrarea poştei. Astfel, localnicii au ţinut adunări săteşti, exprimându-şi dorinţa de a recăpăta vechea denumire oficială în limba română. Propunerea lor a fost preluată de autorităţile locale, care au confirmat dorinţa cetăţenilor printr-un referendum local, după care a fost înaintată Guvernului României, care a promovat-o ca iniţiativă legislativă, adoptată în iunie 2011 de Parlament